Biserica noastră are un nou Sfânt Epitaf
- Friday, 11 July 2014 15:55
În fiecare an, în Vinerea Mare, în cadrul Vecerniei săvârşite la prânz, se scoate în mijlocul bisericii Sfântul Epitaf: o icoană brodată, pe care este reprezentată punerea în mormânt a Mântuitorului Hristos. Potrivit tradiţiei, după finalul acestei slujbe, credincioşii sărută Sfânta Evanghelie, Sfânta Cruce şi Sfântul Epitaf, apoi trec de trei ori pe sub masa pe care este aşezat.
Denumirea de epitaf este de origine greacă, provenind de la două cuvinte: epi = pe/deasupra şi tafos = mormânt. Ca obiect liturgic, el reprezintă Trupul mort al Mântuitorului, amintind de aşezarea în mormânt a Domnului de către Iosif şi Nicodim. Acesta este motivul pentru care Sfântul Epitaf rămâne în mijlocul bisericii până la Denia de Vineri seara, când, după cântarea Prohodului, adică a slujbei de înmormântare a Domnului, şi după procesiunea din jurul bisericii, este dus în Sfântul Altar şi aşezat pe Sfânta Masă. Aici rămâne până în ajunul Înălţării Domnului, când este ridicat, rânduială care simbolizează Înălţarea la ceruri a Mântuitorului Hristos.
Biserica noastră are un epitaf confecţionat în 1820, asupra căruia cei aproape două sute de ani de existenţă şi-au pus cu prisosinţă amprenta, fapt pentru care, în momentul de faţă, are nevoie de un proces de restaurare, destul de costisitor, care să îl conserve şi să oprească distrugerea lui totală.
Din fericire, de anul acesta, prin generozitatea doamnei Nadejda Dodescu, o donatoare constantă a bisericii noastre, căreia îi datorăm existenţa multora dintre acoperămintele, veşmintele şi obiectele liturgice cu care am împodobit Sfântul Altar în ultimii ani, avem un epitaf nou.
Noul epitaf a fost creat de George Bazgan, prin al cărui talent şi pricepere beneficiem de frumoasele veşminte şi acoperăminte liturgice din biserica noastră, inspirându-se după un epitaf datat în secolul al XIV-lea, de la Mănăstirea Cozia, aflat actualmente în colecţia Muzeului Naţional de Artă a României. Acesta reprezentă cea mai veche broderie datată în ţara noastră, din categoria vălurilor de procesiune. Calităţile estetice au fost preluate cu măiestrie şi în cel nou, păstrându-se concizia şi echilibrul compoziţional sau gama cromatică rafinată.
Mulţumim încă o dată, pe această cale, doamnei Nadejda Dodescu pentru darul făcut Bisericii noastre, rugându-L pe Dumnezeu să-i dea sănătate şi putere în cele ce-şi doreşte.
De asemenea, un cuvânt de aleasă mulţumire se cuvine celor care au lucrat alături de George Bazgan la confecţionarea epitafului, reuşind să creeze un obiect liturgic deosebit de frumos, înaintea căruia se vor închina generaţii întregi de credincioşi ai Parohiei Sf. Ilie-Gorgani.
Pr. Silviu Tudose
- Last Updated on Friday, 11 July 2014 16:00
